Notice: Undefined variable: browser in /home/valeniid/public_html/index.php on line 30

Notice: Undefined variable: browser in /home/valeniid/public_html/index.php on line 32

Notice: Undefined variable: browser in /home/valeniid/public_html/index.php on line 32
Primaria orasului Valenii de Munte

Muzee

MUZEUL MEMORIAL "NICOLAE IORGA" - VALENII DE MUNTE

 

     Istoria orasului Valenii de Munte se pierde in trecutul indepartat alaturi de alte asezari de pe vatra Vaii Telejenului. Pozitia vaii permite circulatia marfurilor spre Transilvania si Moldova si invers, o prosperitate economica, cu un centru al invatamantului romanesc si cu un continuu proces de urbanizare.

   In acest targ cu un "patriarhalism desavarsit" savantul Nicolae Iorga a fost "prins si pastrat durabil in acest loc prielnic gandului si lucrului" cum ii placea sa povesteasca in cea mai frumoasa lucrare a memorialisticii romanesti (Nicolae Iorga - O viata de om asa cum a fost).

 

       In casa monument istoric din centrul vechi al orasului apartinand secolului al XVIII-lea, de pe strada George Enescu nr. 3, a locuit Nicolae Iorga cu familia in perioada 1910 - 1940, fiind a doua locuinta din Valenii de Munte. Monument de arhitectura, apartinand paturii instarite de la orase din zona subcarpatica, casa a fost construita in stil romanesc. Proportiile armonioase, elemente de decor artistic lucrate, fac din aceasta casa un monument reprezentativ.

   Asezata cu fata spre sud, dupa datina, are o lungime de 15 m si o latime de 13,5 m. La subsol se afla un beci, construit din bolovani de rau, care se intinde pe toata suprafata casei. Intrase in beci se face printr-un garlici. Usile beciului atrag atentia, imitand o impletitura de lemn situata in partea laterala - vestica a cladirii. Cerdacul larg este sprijinit de o coloana formata din 12 stalpi ale caror capiteluri sculptate cu motive de traditie brancoveneasca, reprezinta grinlande cu terminati in forma de melc si frunze stilizate, sunt elemente decorative de inalt nivel artistic.

      Arcurile deschise in zid stau intre stalpi inalti care sprijina acoperisul in patru ape ce protejeaza casa de munte, acoperisul schimbat de profesorul Nicolae Iorga din material de sindrila in tigla in forma de solz de peste.

   Dupa 1910 profesorul Nicolae Iorga a construit Corpul "B" si "C" ce aveau ca destinatie dormitoarele copiilor, bucatarii si sufragerie, armonios incadrate in arhitectura casei.

   La 28 noiembrie 1965 la Valenii de Munte se oficia, cand se comemorau 25 de ani de la asasinarea savantului, inaugurarea Muzeului Memorial "Nicolae Iorga". Ceremoniile s-au desfasurat in prezenta academicienilor Perpesicius si Andrei Otetea si a arheologului Nicolaescu Plopsor, a altor oameni de cultura, a oficialitatilor judetene si locale, a sute de cetateni din localitate.

   Casa a avut proprietari de seama, polcovnicul Pauca, inginerul Gheorghe Panculescu, sau oaspeti de seama ca: consulul englez E. Blutte (in 1833) care il viziteaza pe N. Filipescu (boier din Drajna), Alexandre Eiffel care colaboreaza cu inginerul Gh. Panculescu (participant la construirea Turnului Eiffel din Paris), Printul Carol si Principesa Elisabeta in 1912, Maria Sa Regina Maria in 1922 insotita de principesele Ileana (a Romaniei), Irina (a Greciei)si principele Nicolae, fratele lui Carol, regele Ferdinand in 1924 impreuna cu printul Paul al Greciei, Carol in 1930 si in 1936.

   Casa este impartita in interior de o tinda mediana in doua parti, fiecare avand doua camere: Biroul, dormitorul, salonul de primire al doamnei Ecaterina Iorga si salonul mare al oaspetilor.

   Mobila, tablourile de familie, prezenta detaliului in aranjament iti dezvaluie preocupari care merg catre traditie, catre arta populara si artizanala romaneasca. casa reconstituie cu fidelitate cadrul interior in care a locuit savantul, o casa fiecare isi asteapta stapanul in orice moment.

   Corpul B adaposteste documente ce vorbesc despre familia savantului, despre activitatea dinamica si fecunda in dezvoltarea constiintei nationale a Ligii Culturale al carui secretar si presedinte a fost Nicolae Iorga, despre recunoasterea meritelor sale de societatea romaneasca si mondiala oglindita in diplomele primite si medalii, despre omul politic deputat in parlamentul tarii, ca presedinte al Partidului National - Democrat sau Consilier regal.

   Legatura cu romanii din America evidentiata in marturiile documentare, legatura cu Franta prin conferintele si cursurile tinute la Sorbona sau la Scoala Romana de la Fontenay - aux - Roses, legatura cu centrele culturale din italia - Roma si Venetia, cu oameni de cultura din Europa la Congresele internationale de istorie sau alte ocazii, sunt dovezile unei munci titanice.

   Nu lipsita de importanta este activitatea savantului Nicolae Iorga la Valenii de Munte. Marturii despre infiintarea cu ajutorul colaboratorilor sai a asezamintelor culturale: Universitatea Populara de vara "Nicolae Iorga", Tipografia "Datina Romaneasca", Scoala de misionare si morale "Regina Maria", Asezamantul "Ferdinand" pentru misionari, Asezamantul Principesa Ileana, scoala artelor uitate cu atelierele de pictura veche, ceramica si tesaturi de covoare, "Muzeul de arta veche religioasa", Teatrul in aer liber, "Caminul Bercu" pentru gazduirea studentilor straini, "Biblioteca Cuvantul", se afla in Complexul Muzeal de la Valenii de Munte, a transformat vechiul targ intr-un centru cultural ce a contribuit la consolidarea unitatii nationale.

   Muzeul organizeaza expozitii temporare care aduc noutatea, frumusetea si originalitatea pieselor muzeale, o scoala a bunului gust, in care instruirea si educatia vizitatorului reprezinta scopul acestui asezamant.

 

MUZEUL DE ETNOGRAFIE AL VAII TELEAJENULUI

motto:

          "Traditia este pastrarea intru spirit a ceea ce a fost bun in trecut"

 

         Valea Teleajenului are un fond folcloric extrem de bogat si variat. Caile comerciale prin care se realizau schimburile de marfuri intre Transilvania si Tara Romaneasca au atras oameni veniti din diferite regiuni geografice, incat cu timpul in aceasta regiune, s-a realizat o interferenta de datini, traditii si conceptii determinand o bogata viata spirituala. Printre principalele indatoriri ale muzeului se numara si permanenta preocupare de a valorifica memoria locurilor, aduce punerea in circulatiei publica a tezaurului de marturii pe care il obtine.

    In toamna anului 2001, dupa mai multi ani de la elaborarea proiectului tematic, au inceput lucrarile de organizare a Muzeului de Etnografie al Vaii Teleajenului, iar pe data de 31 octombrie 2002 a avut loc inaugurarea expozitiei permanente. Muzeul functioneaza in sediul refacut al cladirii anexe a "Scolii de misionare", scoala infiintata de Nicolae Iorga in anul 1922.

 

         Expozitia de baza a muzeului este consacrata ocupatiilor si mestesugurilor traditionale de pe Valea Teleajenului si este conceputa sub semnul restituirii, al reevaluarii si afirmarii spiritualitatii romanesti, ofera publicului posibilitatea de a cunoaste un patrimoniu deosebit de valoros. Titlul generos al expozitiei "Ocupatii si mestesugaresti traditionale" ofera prilejul unei interpretarii etnografice moderne aplicate subiectului observat, reusind sa descifreze secretele vechilor mestesuguri, un intreg dictionar de semne si simboluri, transmise din generatie in generatie.

    In societatea traditionala locuitorii comunitatilor rurale au avut si au inca doua tipuri de ocupatii: primare (agricultura, cresterea animalelor, pomicultura si viticultura) si secundare (vanatoarea, pescuitul, albinaritul exploatarea padurilor, mineritul, mestesugurile traditionale). Pentru a avea o reprezentare cat mai obiectiva a structurii ocupationale in zona Vaii Teleajenului, Muzeu de etnografie are in structura sa reprezentate majoritatea acestor ocupatii in cele trei sali de expunere.

    Pastoritul din zonele inalte ale Vaii Teleajenului sau a format obiectul unor cercetari ample si amanuntite dar avem totusi suficiente date pentru a afirma ca pastoritul a fost practicat intens in aceasta zona: specialistii muzeului au realizat o parte importanta a unei stane si anume, fierbatoarea in care statea baciul si prepararea casul si gurile gurile strungii prin care intrau oile la muls.

   Creatoare a unor bunuri de cultura materiala ce imbina utilul cu frumosul, mestesugurile populare au pastrat in tehnica, in forma si ornamentica elementele dintre cele mai arhaice, carora li s-au adaugat cu timpul elemente noi specifice fiecarei etape.

    Expozitia prezinta deopotriva mestesuguri artistice (cu doua reconstituiri, atelier de fierarie si atelier de tamplarie). Industria casnica textila cu tesaturile si broderiile pentru piesele de interior: stergare, scoarte tesute cu suflet si aplecare plina de respect, fete de masa, etc.

   Exponatele, uneltele si produsele finite, datand de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea, sunt esantioane ale productiei traditionale ce releva creativitatea, inventivitatea si maiestria mesterilor populari de odinioara. Aceasta mostenire culturala, transmisa de sute de ani, generatie dupa generatie, confera legitimitate istorica si noblete culturii populare romanesti.

 

MUZEUL DE ARTA RELIGIOASA "NICOLAE IORGA"

motto:

         "Muzeul trebuie sa fie o scoala de gust si o istorie a gustului ... trebuie sa fie nu numai la dispozitia oricarui, dar si sa intinda mana catre oricine, pentru a-l atrage, a-l retine cat se poate de mult"                                                    (Nicolae Iorga)

 

          In cladirea actualului muzeu a functionat Scoala de Misionare Nationale "Regina Maria" inaugurata la 19 august 1922 in prezenta reginei Maria, care acordase patronajul sau noii institutii. Scoala a functionat in "niste case vechi boieresti, puse la dispozitie pentru acest scop de banca Almasanu, careia Undesin (arhitectul) s-a cladit alaturi, un alt sediu" (N. Iorga "O viata de om"). Cladirea dateaza din secolul al XIX-lea. Fondurile banesti au fost stranse datorita unui apel lansat in cursul anului 1921 si a unei liste de subscriptie. De la romanii din America au venit 2.000 de dolari.

          Tinere invatatoare, alese din cele mai bune din toate regiunile tarii (romance, sasoaice si unguroaice) erau educate in spiritul nou, pedagogic, stiintific si patriotic, timp de un an. Misionarele formau la sate un nou suflet romanesc.

    Astazi cladirea adaposteste o expozitie de arta religioasa ce continua ideea unui alt asezamant cultural. Muzeul de Arta religioasa infiintat la Valenii de Munte in 1923 si pus sub ingrijirea elevelor Scolii de Misionare, Expozitia de baza a muzeului cuprinde in doua sali obiecte de o certa valoare incepand cu icoane pe lemn din secolele al XVII-lea al XIX-lea, ferecaturi, sfesnice din argint si alama, cruci din lemn si metal, vesminte preotesti (mitra, vesminte, brau, epitralul, badernita), acoperitoare de potir din secolul al XIX-lea, potire din argint aurit, calimari de brau, carti vechi bisericesti, scoarte din lana, candele. Obiceiurile expuse in expozitia permanenta a muzeului au fost realizate in ateliere autolitone ca influenta greceasca (icoane pe lemn si ferecaturi) ruseasca (icoane pe lemn si cruci de mana), occidentala si orientala (candele). Cateva icoane pe lemn au fost realizate de mesteri populari oameni transilvaneni in secolul al XVIII -lea, ("Sfantul Arhanghel Mihail", "Adormirea Maicii Domnului", "Pomelnic"), de un rafinament cromatic deosebit. Figurarea grafica a acestora lucrari este sumara, linia fiind trasata cu negru in duct continuu diferentiat, tratare artistica proprie icoanelor copte.

   Daca sali de expozitie prezinta patrimoniul local cu obiecte din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea cu prinzand: icoane pe lemn, ferecaturi, usi de altar, chivot de manastire. Acest, patrimoniu Bisericii "Manastirea Valenii" si este pastrat in custodie de muzeul nostru.